Citatul săptămânii: "Fii cu gânduri bune şi să crezi mereu: Când nu vine nimeni, vine Dumnezeu!"

Lumină stinsă, flacăra aprinsă

 
    Ca de obicei ... în focul nepătruns al iubirii, uităm să ne mai aducem aminte de ce e mai esențial ... și anume, dragostea față de divinitate, de Dumnezeu. 
     
    Când iubim suntem prinși într-o euforie mărginită de jocuri trupești și sufletești ce stau ca imbold spre desfrâu și șantaj emoțional. Dorința de-a avea cât mai mult timp petrecut lângă persoana iubită, ne aruncă spre o negură a cărei sfârșit ... doar Dumnezeu o știe. 
  
    Drumul spre o căsnicie frumoasă începe cu o rugăminte a cărei sună așa:  ” Doamne vreau să fie al meu/a mea” ... dar uităm de această rugă rapid, monopolizând viața partenerului și ne plasăm într-o formă de dominație conjugală, cenzurându-i anumite acțiuni (adesea firești). 
  
    De multe ori, acele jocuri de care am vorbit anterior ne inping să facem lucruri ce le cugetăm mai apoi, oferind partenerului un cadru restrâns din care cu greu se mai poate evada. Acest cadru este nimic altceva decât un tabu, pe care îl putem privii ca amalgam de situații ce ne modelează pe noi oamenii (acele ființe însetate de prea multă ”iubire”) după placul și gândurile celui/celei ce ne dorește a fi perfecți. Altfel spus, ideea că, de la prea multă dorință de iubire încercam să creionam o situație delicată prin diverse artificii (ex: după o greșeală cruntă, să îi înmoi inimă cu o partidă de amor; după ce ai călcat cuvântul lui/ei, să remediezi situația prin șantaj emoțional; etc). 
    
   Știu bine că uneori exemplele de mai sus nu își au rostul, dar ce cred cu tărie este faptul că drumul de la o situație ce periciliteaza cuplul, în alta care întărește legătură spirituală este scurt, iar faptul că mințim prin jocuri de seducție îl face și mai scurt. Trebuie să ne gândim bine spre ce direcție dorim să ducem cuplul și cum vrem să ajungem mai târziu. 
    
   Adesea putem asemăna un ” război conjugal” cu o lumina ce s-a stins, dar mai apoi, flacără ce este mereu aprinsă în suflet pentru acel cineva, să ne călăuzească în drumul nostru spre găsirea unei noi lumini cerând mereu ajutor ceresc. 
  
  
 Vă mulțumesc şi vă spun ”ca de obicei” ... să trăiţi ... aşa cum vă doriţi.

1 comments: