Citatul săptămânii: "Fii cu gânduri bune şi să crezi mereu: Când nu vine nimeni, vine Dumnezeu!"

Copilaria si trasnaile ei

Ca de obicei ... fiecare om a avut copilaria lui, in care facea tot felul de trasnai unele mai amuzante ca altele. Asta va voi spune eu in acest articol destinat copilariei mele care inca nu a luat sfarsit. Copilaria ... este pentru multi dintre noi perioada din viata de care cu siguranta ne amintim deoarece am facut multe "trasnai" sau "boacane" pe care nu le putem uita dar si intalnirea cu prima dragoste. Aceasta perioada a vietii a fiecarui om, este scutita de grijile zilnice si de haosul ce se petrece in lumea inconjuratoare, find feriti de catre parinti. Dar exista multe cazuri in care copii sunt pusi la munci grele sau obligati sa cerseasca la colt de strada find total lipsiti de apa si hrana.

Nu vreau sa ne intristam cu asemenea fapte ... asa ca va voi povestii si eu, unele "prostioare" pe care le-am facut eu in copilaria mea.
Prima ... se intampla prin anul 1998, cand intr-o zi de toamna, cu muraturile puse in camara, eu impreuna cu familia luam masa, iar dupa ce am termnat, cu totii ne-am retras la activitatile zilnice. Dar eu, impresionat de gustul muraturilor ... mai ales a gogonelelor ... am ramas putin in camara. Fara sa stiu cat se facuse ora ... cum eram si micutel ... am adormit acolo impreuna cu borcanul de muraturi in brate.Parintii dupa ce si-au terminat treaba, s-au intrebat unde sunt ... dar nimeni nu a raspuns ... eu eram deja "intr-o alta lume" ... mi-a intrebat fratele ... nici el nu stia .... asa ca au iesit afara si au inceput sa ma caute ... dar fara succes.

A iesit la strada intreaga vecinatate care ma inconjoara, pentru a ma cauta .... dar fara rost ... nu m-au gasit ... mai putin si ma datea disparut si la politie. Dar intr-un final ,cand tatal meu a vrut sa se asigure ca nu sunt ascuns prin casa, m-a cautat si in camara iar acolo eram eu adormit ,cu o mana in borcan si in alta o gogonea.

Aceasta este una dintre intamplarile mele din copilarie (pentru mine distractiva dar pentru parintii mei o adevarata spaima) in care m-am
distrat de minune.

O a doua "prostioara" pe care am facut-o a fost impreuna cu fratele meu, cand amandoi am fost in vizita la vecinii din fata casei noastre care aveau atunci o Dacie, iar noi ne jucam pe langa ea.Intamplarea face ca, amandoi sa ne bagam in portbagajul masinii si sa ne inchidem in portbagaj.Nu ne dadusem seama ca, daca tragem usa, noi ramanem acolo ... asa ca am ramas blocati pana la venirea cuiva sa ne scoata, cu gandul ca nu o sa ne auda si o sa ne duca undeva "departe". Am stat acolo in jur de o ora pana ce, vecina noastra ne-a auzit strigatele disperate de ajutor, iar cand am iesit am fugit ca "disperatii de langa masina".

Sunt multe intamplari din copilaria mea de care imi aduc aminte cu bucurie dar nu imi ajunge timpul sa scriu despre aceste momente de neuitat ale vietii, dar un lucru e cert .... acela, ca fiecare dintre noi a avut o copilarie
(cu bune si cu rele) pe care a trait-o .

Va multumesc si va spun "ca de obicei" ..... Sa traiti fericiti!

2 comments:

  1. de copilarie am sa imi amintesc mereu cat de bine si lipsiti de probleme eram :-<

    RăspundețiȘtergere
  2. adi asteptam noile postari ale tale

    RăspundețiȘtergere